Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CÂT PE-ACI SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru CÂT PE-ACI SĂ.

George Coșbuc - O scrisoare de la Muselim-Selo

... Selo de George Coșbuc Publicată în Gazeta săteanului , R. Sărat - București, 1901, nr. 8 (20 mai) Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace! Pe-aici e vânt și vreme grea, Și-Anton al Anei zace De patru luni, și-i slab și tras, -l vezi, că-ți vine plânsul, Că numai oasele-au rămas Și sufletul dintr-însul. Apoi, știi c-a fost război Și moarte-aici, nu șagă: Cădeau pe dealuri, dintre noi, Ca frunza, mamă dragă. Și-acolo-n deal, cum fulgera, Un plumb simții că vine Și n-avu loc, cât larg era, Decât în piept la mine. Mi-e bine-acum, și-așa socot Că nu va trece luna Și-oi fi scăpat de-aici ... te rog de una: nu mai faci cum ai făcut S-aduni la tine satul, De veselă că ți-ai văzut Acasă iar băiatul! vezi pe-aici și ciungi și-ologi! Hristos -i miluiască! Tu mergi la popa-n sat -l rogi O slujbă -mi citească. Puteri de nu vei fi având De plată, vorba-i lasă, Că-i voi lucra o zi, oricând, La-ntorsul meu acasă. Pe

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... Ți-a dat ursitoarea, când te-a tras moașa de nas, multă istețime și ...sfială de loc ? Ai mai avut și noroc 'nveți ceva buche ? Știi porți condeiul ? (gramatica nu-i lipsă !) știi le torni cât de groase pe nerăsuflate ? - atunci ți-a pus Dumnezeu mâna'n cap... Te arăți îndrăzneț mulțimii ! o iei de sus și repede; cu cât te-o înțelege mai puțin, cu atât o te crează mai procopsit, și apoi, învârtește-o, răsucește-o, amețește-o, aiurește-o ! și după ce ai văzut că se ține năucită cu mâinile ... nației ? Este o calomnie ! infamie !! blasfemie !!! Noi, contra solidarității, contra partidului ? Dar noi suntem ai partidului; da, ai partidului, cu ... infima condiție ca și el fie al nostru; noi urmăm partidul, fără cerem în schimb decât un lucru de nimic: ne urmeze și el pe noi... Așa dar întrebăm: de ce mergem noi la el, și nu vie el la noi, precum cer dreptatea, echitatea, lealitatea, în fine Ťspiritul modern ?Å¥ ...

 

Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit

... eu pe tine, prostule? - -i numărăm, domnule... - Dar pân-acu ce-ai făcut, neghiobule? - Am învățat la armetică,domnule. - Mergi la loc, nătarăule! Altădată -i numeri. S-a dus Cănuță la loc și s-a apucat numere și iar numere. A doua zi a venit dascălul și mai supărat: - Cănuță! - Aci. - Câte feluri de numere complexe avem? - Multe, domnule. - Câte, dobitocule? - Câte, domnule? - Răspunde tu, boule! - le numărăm, domnule! - Acu le numeri? până acum ce-ai numărat, măgarule? - Am numărat domnii, domnule! - Mergi la loc, vită! Altădată le numeri. Iar s-a dus la loc și s-a apucat numere câte feluri de numere complexe avem. A treia zi, dascălul intră turbat: - Cănuță! - Prezent! Numerele complexe... - Nu te-ntreb de numerele complexe ... îl întrebi și alta răspunde. S-a mâhnit bătrâna, dar s-a gândit: de unde știi? nu e toată lumea făcută se procopsească-n școală... -l dau la stâpân; poate acolo -i fie norocul lui. L-a dat

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... Sună vesele fanfare, Spumegă în cupe vinul... Încrezut și vesel, craiul Se ridică hohotind: — Cum azvârl această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am -mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț — dar nu sfârșește: Lung răsună fiorosul Glas de bucium depărtat! — Alergați ... Ștefan ,,cu alai!" — Dați-mi scutul! Dați-mi spada! Strigă craiul. Dați-mi calul! Arde Baia — limbi de flăcări Pretutindeni o închid. Valvârtej pe strâmte uliți Pâlcuri de oșteni aleargă Și cu chiot moldovenii Sfarmă, rup, lovesc, ucid! În zadar vitejii unguri Dârji la luptă se-ncleștează: Beți de ... după el! Unde-ți este fala, rigă? Unde-i lauda deșartă? Cine trece, dus în leagăn, Sub o glugă de cioban? Cine trece trist Carpații, Pe poteci ascunse-n munte, Cu-o săgeată-nfiptă spate: ,,Dar" primit de la Ștefan? Niciodată craiul tânăr, Cel vestit ca bun din fire, N-a ... Și de ciudă că-l bătuse Ștefan-vodă în Moldova, A zăcut mai multe zile, Până ce... s-a vindecat. Dar pe Ștefan-Moldoveanul L-a lăsat de-atunci în pace — A simțit că e mai bine -și atârne spada-n cui, Și că Ștefan-Moldoveanul Nu prea știe, zău, de șagă: Cât

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... vină, Ci voia lui spre rău adâncată!... Pentru ce-omenirea nu-ș' alină Întia porneală, ci-ș' arată Plecătura-inimii vederată? Copila ce vede-întii pe-un june Frumos care drag inimii cade Rușește-în față ca viu cărbune, Ochi îi scripesc, suflarea-i scade, Și iacă dracu de-aci precepe Că ia pe fecior a dori-începe. Apoi fie cât de curată, Dacă nu-și va lua sama bine, Fugind ș-uitând pe-acel june-îndată, O! câtă jele, câte suspine Și câte fierbinți lăcrămioare O așteaptă-în urmă -o-împresoare! Că diavolul apoi nu-i dă pace, Ci-în cuget îi pune ună ș-altă. Atâte-arătări viclene-i face Pănă-în lațul ... Tocma-într-un ceas rău, ochii-ș' deschisă Căci ivind urechea spăimântată Din scorbură-afară, ca s-audă, Și pe dânsul tâlni soartea crudă. Fiindcă pe-acolea cătrănit Ursul trecea-într-aceaiaș clipită, Ș-oblicind capul din bortă-ivit, L-apucă de cerbicea ticăită. Vrând -i smulgă cap din rădăcină, Îl lăsă cu goala căpățână. Și iarăș' apucând prin tufare Dede de Șuvel cu barba creață, Pe care-afla durmind în picioare, Și luându-l frumușel în brață, Așa-l strânsă la sine de tare, Cât nici putu zice: ,,Stăi, măi! Care!" [10] Toate-aceste

 

Ion Luca Caragiale - Cronici literare

... — încât pentru esageratele și degutantele [7] sacuri atârnate de robe zise jupe, și pentru nu mai puțin esagerata și nesuferita șhosură [8] polonă, am vorbesc mai la urmă. Pitești (15 aprilie) 1874" Thoma Conțescu Comentariele sunt de prisos. Cronică literară [Desigur, știți ce va zică...] Desigur, știți ce va zică un autor de predilecțiune; asemenea nu mai încape îndoială că fiecare dintre d-voastre are unul. D-ta, iubite cititor, ai pe Aristotele; vecinul d-tale are pe Voltaire; amicul d-tale, pe Racine; fratele vecinului, pe Lesage; nepotul său, pe Alfred de Musset; vărul lui, pe Dante... D-ta, amabile cititore, ai pe Lamartine; verișoara d-tale are pe Petrarca, și fiie-sa, pe d-na de StaĂ«l... și așa mai încolo. Fiecine, deci, își are autor de predilecțiune pe câte unul din cei trecuți la lista ființelor escepționali cari au făcut onoarea generului uman și al căror nume este, mai mult sau mai puțin ... a împiedicat d-a fi ceea ce toată lumea știe: tribuni iluștri ai poporului. Și-apoi, chiar dacă n-ar fi așa, trebuie i se ierte totul pentru frumusețea numelui: Comtele de Geniadevsky. Vedeți, doamnelor și domnilor, ce bine este ...

 

Alecu Russo - Soveja

... îmi zise în chip de mângâiere: "Nu te mâhni; toate acestea vor trece. Supărarea nu este de nici un folos... la astfel de împrejurări trebuie faci ce-i face, ca te uite lumea... Când cu Zavera , un turc, bănuit cum că avusese amestec cu răzvrătitorii, fusese surghiunit pe țărmurii Asiei Mici. Trei ani se petrecură, și bietul turc tot aștepta -i vie știre că s-a mazilit vizirul, dușmanul lui, dar - cu totul împotriva obiceiului sultanilor - vizirul sta pe loc în slujba lui, turcul se prăpădea cu firea. În sfârșit, rudele acestuia, prin deosebite uneltiri, ajunseră până la vizirul și-i dară o jalbă ... c-am putut fura un petic de hârtie de la acest om de treabă, care mă păzește aici, și c-am găsit și o pană pe care îmi lipsește însă un briceag spre a o mai subția! Cu dânsele-mi petrec vremea, punând negru pe alb. Deși nu mi-ar lipsi subiecte de descriere, voi spune însă împrejurarea care m-a adus aci. Nu știu ce pornire împinge în veci pe ...

 

Petre Ispirescu - Ileana Simziana

... călcâiele dinaintea feții mele; dară azi, ce vă mai spui? voi știți că m-am supus celui mai mare și mai tare împărat de pe fața pământului. Însă la dânsul este obiceiul ca toți supușii împărăției -i trămită câte un fiu, -i slujească zece ani, și eu vă am numai pe voi. - Mă duc eu, tată, zise fata cea mare, și mă voi sili din toate puterile mele te mulțumesc. - Mă tem nu te întorci fără nici o ispravă. Cine știe ce încurcătură vei face p-acolo, de nu-i mai dea nimeni de căpătâi, cât hău! - Tot ce știu, tată, și mă făgăduiesc, este că nu te-oi da de rușine. - Dacă este așa, pregătește-te și te du. Când ... se scutură odată calul, și se făcu frumos, gras ca un pepene și sprinten ca o căprioară. Apoi, uitându-se vesel la fata împăratului, zise: - -ți dea Dumnezeu noroc și izbândă, stăpâna mea, că m-ai îngrijit și m-ai făcut mai fiu odată pe lume cum doream. Spune-mi tu care este păsul tău, și poruncește-mi ce trebuie fac. - Eu voi merg la împăratul cel mare și tare, vecinul nostru, ca -i slujesc, și-mi trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

... oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, și dacă din întîmplare da piept în piept cu vreunul și vrea -l oprească -o spună ceva, acela își cerea iertăciune, că-i e degrabă și n-are vreme de vorbă, și pleca repede p-aci încolo. Pe Abu-Hasan mai mult l-a mîhnit părăsirea din partea prietenilor, decît îl încîntase mai înainte semnele lor de dragoste . Odată , mîhnit, dus ... -i ajungă de cheltuială în fiecare zi regulat, dîndu-i mîna poftească în toate serile la masă cîte un singur musafir, pe care -l ospăteze cumpătat, dar cuviincios. Pe urmă s-a jurat că acel musafir nu fie localnic din Bagdad, ci un străin care ar fi picat chiar în ziua aceea, și pe care -l poată trimite pe-aci încolo după ce l-a găzduit frumos o noapte. După cum pusese la cale, Abu-Hasan își îngrijea de dimineață cumpere toate trebuincioase pentru cină, și pe seară mergea ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

... cu însurătoarea? N-am decât optsprezece ani și ea se gândește -mi arunce o neroadă în spinare, o neroadă sau poate o puioasă, care mă copleșească cu dragostea ei și facă din odaia mea o hazna! Ei drace! S-ar zice că nu e nimic mai inteligent pe lume decât prăsești la proști, umpli lumea de sclavi și devii însuți primul sclav al acestei prăsile! Nu, nu!... Mai bine un prieten ca MIhail, fie el și de zece ori mai suspect! Cât despre învinuirea că “trag oamenii de limbă pentru a-i face vorbească“ — pe legea mea, nici eu nu știu prea bine de ce-mi place “să trag oamenii de limbă!â€� Asta-i, poate, pentru că lumina ... facă o glumă, arunce o salutare vreunei vagi cunoștințe și sară într-un picior: — L-am păcălit, Adrian, l-am tras pe sfoară, șoptea el, la urechea tânărului. — Ba nu, Stavrule! protestă Adrian; nu l-ai păcălit deloc, o plătești! — Da, Adrian, o -i plătesc de n-oi muri... Și dacă o ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... aceea? MACOVEI: Boală de balamuc, care seacă toate simțirile șinvră jbește frați cu frați. TOMA: Fie lor acolo!.. MACOVEI: Ș-am mai fost, oameni buni, pe la Sfânta Vineri, pe la Sfânta Joi, pe la Sf. Mercuri, unde m-am întâlnit cu Statu-Palmă-Barbă-Cot, cel care fuge călare pe un iepure șchiop și doarme într-un vârf de plop. TOMA: He! He! asta e și mai gogonată, și mare, cât... cât... MACOVEI: Cât prostia ta. TOȚI: Ha! ha! ha! te-a păcălit, Tomo! MĂRICA (râzând): Cred și eu că l-a păcălit, dacă jupân ... steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu -mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care poartă merinde.) COR(de lăcuste) Trece-aci Lăcustă-Vodă, Dintre domni cel mai flămând. -i întindem masă mare, Chiar în drum, cât mai curând. (Așează merindele pe-o masă în dreapta, blide cu mâncări, garafe și potire.) STOLNICUL: Grăbiți, copii, grăbiți... Măria-sa ne calcă ...

 

   Următoarele >>>